Mâine, începe cea mai așteptată competiție din cariera sportivilor, Jocurile Olimpice. O competiție care a fost amânată și chiar în pericol de a nu se mai disputa.
Totul pare pus la punct. Bazele arată superb din materialele prezentate pe rețelele sociale și din presa sportivă (spre deosebire de precedenta ediție de la Rio, când majoritatea sportivilor s-au plâns de faptul că deși ajunseseră în satul olimpic acesta încă nu era pregătit).
Referitor chiar la polo, îmi aduc aminte că la un moment dat, ultimele meciuri din grupe dar și sferturile de finală s-au disputat intr-un bazin cu apa…verde (ridicol, pentru o competitie de o asemenea anvergura).
Tokyo 2020 va fi o ediție atipică, un pic tristā din punctul meu de vedere, în care sportivii nu se pot bucura cu adevărat de experiența participării la Jocurile Olimpice. Sincer îmi pare extrem de rău pentru cei care vor participa pentru prima și ultima oară la aceste jocuri pentru că nu pot trăi sentimentele incredibile pe care le ai atunci când intri pe Stadionul Olimpic la festivitatea de deschidere și ești ovaționat de aproximativ 80.000 de persoane. Și de asemenea de faptul că nu vor putea juca sau concura în fața a mii sau zeci de mii de spectatori. Că nu vor avea ocazia de a interacționa cu alți sportivi din alte țări, de la sporturi diferite, sau nu se pot întâlni accidental cu staruri ale unor sporturi atunci când ies la o simplă plimbare în Satul Olimpic. Nici nu vor avea ocazia să aibă prietenii sau familiile alături, să ii urmărească din tribune sau să simtă căldura fanilor veniți din toată lumea, dacă se duceau la o plimbare în parcul olimpic, sau în afara lui, în oraș.
S-ar putea să ma înșel, dar din ce văd în imagini, toată lumea, cam se ferește de toată lumea. Intr-un interviu recent o jucătoare de polo din Spania spunea că efectiv evită până și interacțiunea cu delegația spaniolă de la celelalte sporturi. Toti sunt foarte circumspecți pentru a nu se infecta și a periclita astfel prezenta în competiție a echipei din care face parte.
Nici măcar zâmbetele voluntarilor nu le poți vedea clar, acestia având pe lângă măști, și viziere. Jos pălăria pentru voluntarii care s-au străduit să ofere o primire călduroasă țărilor participante la intrarea în stadionul olimpic cu ocazia festivității de deschidere.
A ieșit în evidenta din punctul meu de vedere la aceasta festivitate și totala lipsă de inspiratie a persoanelor din C.O.S.R care au decis vestimentația delegației noastre. Ținând cont de multitudinea și valoarea multor designeri romani, faptul că reprezentantii noștri s-au prezentat in trening la cea mai urmărită festivitate de pe mapamond, sincer, m-a dezamăgit.
Referitor la ceea ce ne interesează pe noi cel mai mult, competiția de polo, pot spune că, spre deosebire de competiția feminină, care are o super favorită la titlul olimpic, SUA, cea masculină este una dintre cele mai echilibrate din istorie. Din punctul meu de vedere 6-7 echipe au șanse la cea mai râvnită medalie din cariera unui sportiv.
Știu ca pare un pic ciudat, dar echipa pe care o voi susține la acest campionat va fi Australia. Este echipa care a progresat mult în ultimii ani, sub conducerea unui antrenor foarte valoros, dar în același timp modest, și anume Elvis Fatovic. Nu pot uita ce oportunitate s-a pierdut, după Jocurile Olimpice de la Londra, când acest antrenor ar fi fost dispus să vina să antreneze naționala României, dar reprezentanții federatiei din acel moment, pur și simplu au ignorat această excelentă variantă. Însă, australienii l-au considerat potrivit pentru banca lor tehnică. Iar ce s-a întamplat de atunci, cred că nici nu trebuie să mai comparăm rezultatele și evoluțiile celor două naționale.
Ar fi extraordinar și sper ca Australia sa obțină o medalie olimpică, acum la „ultimul dans” al unora dintre cei mai valoroși jucători din istoria lor ( Richie Cambell sau Rhys Howden) cât și a antrenorului lor, care din sezonul următor va antrena o super putere din Europa la nivel de cluburi, și anume Barceloneta. Din păcate, unul dintre cel mai valoroși componenți al echipei australiene în ultimii ani, Joe Kayes, nu va participa la aceasta olimpiadă, iar acest lucru va fi un handicap mare pentru ei. Nu pot uita că acest jucător a fost implicat în unul dintre cele mai controversate faze din ultimii ani. La campionatul mondial de la Gwangju, i-a fost refuzat un penalty clar în ultimele 10 secunde ale meciului din sferturile de finala contra Ungariei, la scorul de 9-9 (Ungaria a marcat în ultimele 3 secunde apoi) care ar fi adus Australia intr-o semifinală de Campionat Mondial, cu șanse certe la medalie.
Acum, nu ne rămâne decât sa ne setăm alarmele la ceas sau telefon pentru ore extrem de matinale (câteva meciuri) si să ne bucuram de spectacolul oferit de cei mai buni poloiști ai momentului.
