4 zile mai sunt pana la startul Jocurilor Olimpice. Chiar daca baietii nostrii nu vor fi prezenti la competitia din aceasta vara, la Rio poloul romanesc va fi totusi reprezentat de arbitrul Adrian Alexandrescu. Orădeanul este la a doua editie de Jocuri Olimpice. In urma cu patru ani, la Londra a fluierat o semifinală în competiţia masculină şi finala mică la feminin. Bineinteles ca si la Rio Alexandrescu isi doreste o noua prezenta in careul de asi.
Ce inseamna aceasta noua prezenta la Jocurile Olimpice perntru tine?
La fel ca si pentru orice om implicat direct in aceasta competitie este o foarte mare mandrie si onoare sa faci parte din ceea ce inseamna Jocurile Olimpice. Ca sportiv, ca oficial, este un sentiment unic. Am simtit asta si la Londra unde am avut ocazia sa fiu prezent. Emotiile acum vor fi altele. Le voi trai doar pentru mine, din pacate, pentru ca echipa nationala nu s-a calificat. Cre ca este un of si o durere a tuturor celor implicati in fenomenul polo in tara noastra, dar asta e viata. Pentru mine, ma repet, este o mare onoare ca am fost desemnat, inca din luna decembrie, ca arbitru neutru la aceste Jocuri Olimpice si voi face tot ce imi sta in putinta sa ajung sa arbitrez in fazele superioare, poate chiar o partida pentru medalie. Sper din tot sufletul sa nu ma fac de ras, nici pe mine si nici Romania.
Care este diferenta dintre a arbitra la Jocurile Olimpice si fluiera la celelalte competitii majore internationale?
Este o presiune extrem de mare , orice meci este ca o finala. Conteaza orice punct in grupe avand in vedere ca se califica primele patru echipe. Deosebirea dintre Olimpiada si, de exemplu un Campionat European sau Mondial, este ca locul 4 dintr-o grupa niciodata nu este outsider intr-un sfert de finala cu locul unu din cealalta grupa. Fiecare echipa se mobilizeaza , pentru aceasta competitie. Ei fac ciclul olimpic de patru ani de zile in asa fel incat forma maxima a sportivilor sa fie atins la Jocurile Olimpice. Cel mai bun exemplu a fost Croatia in urma cu patru ani. La europene au iesit pe locul 9 iar la JO de la Londra, au prins varf de forma, si au castigat detasat, fiind singura echipa care practic nu a pierdut niciun meci. Acum lupta pentru medalii este deschisa si se da intre minim sapte echipe.
La Londra ai fluierat o semifinală în competiţia masculină şi finala mică la feminin. Cum ar fi acum sa arbitrezi lupta pentru aurul olimpic?
Pentru mine ar insemna maximum. Avand in vedere ca in toate competitiile de cand mi-am reluat activitatea, din 2011, am arbitrat finale de europene, de mondiale si de Champions League, acesta ar fi obiectivul meu major. Sa arbitrez o finala olimpica, de fete sau de baieti. Normal ca mi-as dori la baieti pentru ca este cu totul si cu totul altceva fata de jocul de la fete, dar nu este de aruncat nici sa ajungi sa arbitrezi o finala la feminin. Este foarte greu, pentru ca orice greseala este taxata. aca e putem sa ne aducem aminte ce au patit unii colegi de-ai mei la Londra, cand au fost trimisi acasa, dar eu sper sa ma ridic la nivelul competitiei si prin prestatiile mele sa-i fac pe cei care desemneaza arbitrii sa ma delege la una dintre finale.
